marți, 30 noiembrie 2010

vineri, 26 noiembrie 2010

"Primii care s-au bucurat de zapada au fost, bineinteles, copiii" zise crainica


Fie ca e jurnalul de amiaza sau cel de seara, asta veti auzi de la domnisoara care va prezinta stirile. Mi-am adus aminte de Radu Paraschivescu, si poate ca daca nu-l citeam, nu dezvoltam frustrari legate de clisee. Da, a nins astazi, primii fulgi de zapada m-au luat si pe mine prin surprindere, mai grav ca s-a intimplat in direct si am avut un blank rusinos in gindire, nestiind daca-i vad doar eu sau daca chiar ninge. Am o scuza, am ramas fara cafea. Mi-as face de rusine nationalitatea daca nu as avea o scuza!
A nins cu fulgi mari peste Iasi in dimineata zilei de 26 noiembrie dupa care a urmat si o ploaie, sa nu cumva sa uitam ca inca e toamna.
Ca vine iarna, asta imi zice de citeva zile portofelul, dar poate nu-i ia din nou prin surprindere si pe cei cu deszaperirea. A fost avertismentul dragii mei, scuza nu mai este valabila si in acest an.

Buna si piesa asta semnata Hindi Zahra.


Multumiri lui Alex Vidia.

joi, 25 noiembrie 2010

Si era o deviza ...

“De miine” l-am ucis de azi, de acum, cu un glont prezent, intangibil dar care provoaca o gaura vizibila acum. Nu singereaza, nu plinge, nu cere indurare, ride siret ca stie ca e doar o moarte clinica, stie ca-l voi reinvia si cind o voi face, dependenta de el imi va fierbe singele cu condimente picante. Electrosoc si linia ramine continua pentru ca stiu ca asta e viitorul secundei trecute. Prezentul e efemer sa-l simt. Daca tranform viitorul in prezent, “de miine” moare. Adica ... traiesc acum, ma bucur acum, spun NU acum si ma lovesc de perete acum, nu miine. Da, peretii la fel de tari vor fi si miine, insa doar azi ma ajuta sa ma ridic.
Daca nu ai inteles nimic, iti traduc: Ridica-te si fa ce ai de facut! Acum!

Am si o piesa bunuta ;;). Enjoy!

joi, 18 noiembrie 2010

When she was 22 ...

E timpul sa-mi impachetez cel de-al 22-lea an. Alte greseli, alte replici de: "a doua oara n-o mai fac", alte vise risipite, alte lacrimi nesarate, relatii rupte si multe momente memorabile, zimbete, oameni incatusati de sufletul meu si de urmatorul pachet. Microfonul ramine si muzica ma imbraca pentru al 23-lea. I will shine, for reasons unknown...



joi, 4 noiembrie 2010

"the biscuit" dancing on Barry White

Poate va era dor de Ally McBeal si de celebrul dans.
Ladies and gentlemen I present you John Cage and Richard Fish.

Guitar mood










miercuri, 3 noiembrie 2010

Tortura sufleteasca prin schimbare

De cite ori nu ne-am propus sa schimbam ceva la noi? Am facut carari in viata si de multe ori le-am gasit batatorite cu experienta altora. Dar mereu am lasat ceva in urma. Ne place sa ne mintim ca traim momentul pentru a da viata unor amintiri. Dar de ce amintirea lor aduce un zimbet cu iz de regret? Putem zice ca e trecerea fireasca a timpului. Ce s-a intimplat cu acei prieteni care ne-au condus pe multe drumuri si acum nu mai sint? De ce s-au pierdut? De ce s-au piedut si partile din sufletul tau depuse in relatiile cu ei?
Ti se reface sufletul cu noii prieteni?
Cu noua casa?
Cu noul job?
Cu noii colegi?
Cu noua ta viata?
Dar totusi ceva e rupt … e aspra trecerea brusca de la termenul de “prieten” la cel de “cunostinta”. Toata viata ta este o insiruire de momente cu personaje secundare care devin fictive prin lipsa lor. Iti ramine muzica care mai umbla prin sertarele mintii si-ti proiecteaza imagini ale unor persoane pe care le-ai iubit. Citor schimbari poti face fata? Cit de generos este sufletul tau?

Nu fi protagosnist in “monolog”!

MI-E DOR DE VOI TOTI! Si de tine …

Cez, scoate-o de pe replay!



Buna piesa, bun barbatul, doar o imagine cu el ca sa nu salivati pe tastatura. Traducere libera: Da-o dracu' de iubire! :))