miercuri, 1 septembrie 2010

Ce se intimpla atunci cind primim exact ce ne-am dorit?

In prima faza ne minunam ca exista asa ceva, ca se poate, ca sintem cele mai norocoase, ca mai exista sanse si pentru noi cele care ne mintim ca sintem mai inalte cu doi centimetri si mai slabe cu patru kilograme. Desi ploua, zimbim, tunetele is sunete de harpa, vecina care iti bate in teava atunci cind asculti Nirvana prea tare, pare mai putin ridata si chiar placuta, demna de salutat. In aglomeratia din tramvai le zimbesti tuturor si cedezi pina si locul unui picior facind echilibristica la bara. Le provoci rau la stomac prietenilor tai care au pastrat cinismul recent pierdut de tine. Magia nu tine mult, cu fiecare fir de nisip trecut de cealalta parte a clepsidrei moare cite un fluture in stomacul tau. Primesti prea mult, totul e previzibil, te-ai saturat de zimbete, vrei sa tipi si nu ai motive. Vrei motive sa-ti lasi mascara din nou sa curga pe fata, fara suferinta simti ca nu simti, iti pui intrebari: De ce? E anormal sa fie normal sa mai si cazi, iti doresti sa ti se rupa aripile, dar sa stii ca mai ai citeva perechi rezerva. Si ajungi la pasul urmator.

Sapi prin nori loc prin care sa cazi. Cazi inspre alte dorinte, ranesti cazind ca-l tragi si pe el dupa tine. Insa in caderea lui el se agata de alt nor si te lasa pe tine sa te bucuri in cadere libera. Prietenii se bucura ca ti-a reinviat cinismul, ca ai schimbat sosul dulce cu cel picant si te ajuta sa-ti motivezi caderea. Nirvana revine in playlist, vecina pare ca a uitat crema antirid, faci karaoke pe Celine Dion in “All by my self” cu o sticla de vodka drept microfon. Cauti semnalul cu telefonul linga toate ferestrele si in lipsa tonului te ragasesti.
Nu-ti doreai ce credeai ca-ti doresti. Toate momentele de reverie au fost rupte din comediile romantice care ti-au stricat viziunea asupra unei relatii si in special asupra ta intr-o relatie. De ce toate aceste filme se termina cind cei doi ajung sa fie impreuna si totul e dulce? Pentru ca ceea ce urmeaza e plictisitor, sau e plictisitor pentru tine. Ai nevoie de cineva care sa fie si picant si sarat si dulce dar si amar. Ai nevoie de o relatie cocktail, ca sa nu zic shaworma. Cel de linga tine sa te ridice la nori dar sa poarte si parasuta, sa gustati si din lumea acvatica si sa zburati la intervale scurte de timp. Sa alergati in ploaie, sa beti bere pe stadion la meci, sa incercati cele mai luxoase locuri. Si treci la urmatorul pas.

Noua ta dorinta pare a fi imposibila, dar nu mai e dorinta, e concluzie, stii cine esti si incepe sa-ti placa de tine. Greutatea ta e normala, inaltimea e ideala, cinismul tau e intelligent, prietenii tai sint perfecti pentru orice moment, tacerea ta e liniste si nu frustrare iar zimbetul … zimbetul e acolo mereu.
Ce trebuie sa ne dorim este sa ne cunoastem, sa ne fie bine cu noi insine si totul vine de la sine, apar si fluturii, nu tebuie sa fie roz, trebuie sa aiba culoarea stomacului nostru. In asteptare intr-un cabinet citeam in paginile revistei Cosmopolitan ca banalitatea ne omoara, ceea ce ne omoara este sa ne copiem dorintele din viata altora, sau din scenariile unor scriitori. Sintem toti diferiti, de ce sa avem aceleasi dorinte?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu