joi, 28 ianuarie 2010

Why being an outsider?

Ca tot i-am citit frustrarile lui Radu Paraschivescu in “Dintre sute de clisee”, m-am gindit sa-l mai enervez putin si sa-mi incep aceasta postare ca o “adevarata” jurnalista printr-un cliseu. Toti traim un film, filmul vietii noastre, si in el trebuie sa fim protagonistul principal. De ce sa taci atunci cind trebuie sa vorbesti? Il auzeam pe Ernest Fazekas de la Info Pro, intrebindu-si ascultatorii daca au curaj sa le vorbeasca sincer sefilor, sa le spuna ce parere au de fapt despre ei. Asta inseamna autosabotare zic eu, nimeni nu are o parere extraordinara despre sef, si sa fii sincer acum e ca si cum ti-ai semna demisia. Asta da, e o situatie in care trebuie sa pui rinjetul ala inghetat pe fata si sa fii de acord, chiar daca piticii de pe creierul tau cinta atunci si neaga, tu zici da, rinjind frumos.

Dar in rest, de ce sa taci? De ce sa nu spui nu, atunci cind situatia cere o negatie. Cheia spre succes nu e una cunoscuta, dar cheia spre insucces e sa-i multumesti pe toti. Nu poti mereu sa fii linga toti cei care au nevoie de tine, fie prieteni, fie colegi, fie familie. Iar cei care te inteleg, aia merita sa le spui da, mai des. Sa fii tinar e perfect, dar tot sa fii tinar inseamna sa fii luat peste picior cu intrebari de acest gen: Citi ani ai tu? 22, mai ai de invatat… Orice virsta are intelepciunea sa si obligatia de a fi ascultata de alta virsta. Traim prezentul, experienta prezentului nu poate fi mereu comparata cu cea a trecutului, de aceea trebuie sa riscam, sa actionam si doar asa putem afla ce inseamna responsabilitatea. Ne reintoarcem cumva la celebra vorba: Nu poti - te ajutam, nu stii - te invatam, nu vrei - te obligam? Putem spune nu. Negatia e eliberatoare. Elibereaza-te, spune NU! Sa nu spui nu, e frustrarea mea.

2 comentarii:

  1. fata mea, cheia succesului este sa te multumesti pe TINE in primul rand si apoi pe altii. Acum depinde ce iti propui in viata(si ce standarde ai): daca vrei sa fii Maica Tereza, atunci foloseste cheia aia, problema este ca Maica Tereza e numai una:(

    RăspundețiȘtergere
  2. Inteleg ca "NU" te-ar elibera de frustrarea asta. O fi bine sa nu mai ai frustrari (de orice fel), o fi rau ?! Nu stiu sigur dar, pentru mine, aceste frustrari ma fac sa simt gustul vietii. E ca si cum frustrarea ar avea un gust anume - evident variabil - in functie de ceea ce este inconjurata. Invat sa folosesc "condimentele" ce mi se ofera pentru a-mi crea ceva cat mai placut. Daca sunt multumit cu ceea ce a iesit, atunci ma voi simti bine si voi avea un randament maxim. Daca nu...incerc sa ma feresc de chestiile toxice gen compromisuri. Asta nu inseamna ca nu fac compromisuri (as vrea sa-l vad pe cel care nu face compromisuri - probabil ca apare cu aceeasi frecventa cu cel care nu minte). Obisnuiesc sa port masca sub care ma simt cel mai bine. Probabil si tu faci la fel: masca realizatoarei de emisiuni radio, masca iubitei lui X, masca nepoatei lui Y, etc. E bine ca aceste masti sa contina elemente ce dau continuitate, pt ca altfel fisurile - chiar si cele ascunse bine - vor apare cind ne asteptam mai putin. In rest ... ar trebui sa privim din urmatoarea perspectiva: niciodata paharul nu este gol ! (si nu vorbesc de bautura)

    RăspundețiȘtergere

A apărut o eroare în acest obiect gadget